În zilele de astăzi am putea spune că ne confruntăm cu una dintre vechile probleme existențiale ale omenirii: nevoia de continuitate. Începând cu digitalizarea aceasta problemă a preluat un aspect dual, adică și digital, care face acum parte integrantă din viețile noastre. Practic viața ar fi de neimaginat fără un telefon smart sau fără internet. Astfel, de la geneza mediului digital – care a fost una oarecum lentă, iar ulterior tot mai accelerată, acest nou mediu care este, în esență, o lume nouă pentru noi cu total alte reguli și legi comparativ cu cea reală, până în zilele noastre această nevoie de continuu este tot mai mare, extinzându-se în toate domeniile cunoscute. Ne-am putea pune întrebarea dacă era chiar nevoie de încă o lume în contextul în care chiar pe planeta noastră rămân atâtea locuri neexplorate încă, precum oceanele sau centrul Pământului. Un răspuns ar putea fi excesul de comoditate, practic variantele simplificate fac fix acest lucru, simplifică procese care în mod normal s-ar fi desfășurat complex. Evoluția poate însemna și simplificare, dar este relativ cu mediul în care este aplicată.
Această nevoie de continuitate o putem observa oriunde, chiar și când mergem pe stradă într-un oraș. Prezervarea monumentelor sau a clădirilor istorice se încadrează în această categorie. Acestea sunt singurele lucruri care au mai rămas în timp din diverse filozofii ale generațiilor anterioare care, în funcție de tehnologiile disponibile la un moment dat, au decis să lase ceva în urma lor. Astăzi, același sentiment apare și pentru menținerea în funcțiune continuă a serverelor pentru a menține informațiile transmise de către noi pentru viitor. Diferența este doar de calitate, o clădire poate rămâne în picioare dacă este întreținută corespunzător câteva sute de ani în timp ce informația noastră poate dispărea într-un moment datorită unei erori.
Cu această nevoie din ce în ce mai mare de continuitate a apărut și un efect de redefinire a unor termeni vechi în special pentru o integrare mai ușoară a celor două lumi, producând ulterior un efect de transformare a vechiului într-un nou, dar redefinit. Să nu uităm că transformarea reprezintă un sens unic, iar conform legilor naturii, este un efect ireversibil, exact ca o stradă cu sens unic.
Cu bine,
Editor Șef
Ciprian Rotaru
