Dacă am observa evenimentele zilnice și le-am compara cu istoria de acum 100 ani, cu siguranță am putea vedea foarte multe asemănări atât ca structură, dar chiar și ca succesiune a unor evenimente. Similar cu o piesă de teatru jucată iar și iar, doar cu alte personaje. Astfel, odată cu implicarea unui alt actor în aceeași piesă, nu schimbă rezultatul final al piesei, dar există diverse alterații subtile în modul în care această piesă este jucată. Am putea spune că și noi, care suntem în sala de spectatori ai acestei piese, jucăm un rol de observator pasiv în care, cu toate că știm rezultatul piesei, nu cunoaștem și modul de interpretare al noilor actori și suntem impresionați la fiecare act. Astfel, putem oarecum intui ce se va întâmpla în acel act, dar totuși suntem încântați sau plictisiți de ceea ce vedem.
Există nenumărate teorii despre linearitatea timpului și despre legăturile dintre trecut, prezent și viitor. Astfel, prezentul trece în trecut și viitorul devine prezent. Relația noastră cu trecutul este evidentă, toate amintirile și experiențele noastre prin care tocmai am trecut, intră imediat în trecut. Această relație cu trecutul nu este la fel de puternică ca cea cu viitorul prin care urmează să trecem, care poate fi estimat. Astfel, viitorul este reprezentat ca o materie vie, iar trecutul ca o materie inexistentă. Dar este oare acest fapt aproape de adevăr? Relația noastră cu trecutul este, de fapt, mai puternică decât cu cea a viitorului, având în vedere că am trecut prin acele experiențe personal.
Există o teorie interesantă care enunță că Universul, la formarea acestuia, a fost creat în totalitate, inclusiv timpul compus din trecut, prezent și viitor, de la începutul acestuia și până la sfârșit. Astfel, dacă am reprezenta timpul ca o linie dreaptă, aceasta este infinită și se îndreaptă către eternitate. Noi existăm într-un interval extrem de scurt al acestei linii. De ce există timpul și de ce îl percepem în acest mod linear sunt întrebări care au pus pe gânduri mințile umane de-a lungul timpului.
Astfel, putem spune că existăm într-un mecanism misterios compus dintr-o mecanică necunoscută, alimentat de o energie perpetuă. Nu ne rămâne decât să ne bucurăm de această aventură.
Cu bine,
Editor-In-Chief
Ciprian Rotaru
