Se întâmplă deseori să mă uit spre cer noaptea și să văd stelele care par să stea pe loc, ca și cum ar fi înghețate în timp. Cu toate că este cunoscut faptul că ele poate că nici nu mai există în realitate, iar cerul înstelat nu este decât o fotografie a unui trecut pierdut în timp, ținând cont de distanța inimaginabil de mare pe care trebuie să o parcurgă lumina de la acele stele până ca acesta să ajungă la noi pe Pământ, un gând în trece print minte; și noi, ca multe generații dinaintea noastră, vedem aceleași stele și împărtășim sentimente similare, precum senzația de grandoare pe care o are universul încă necunoscut. Având în vedere durata relativ scurtă de viață a omului, am putea spune că întreaga omenire, de la geneză până în zilele noastre, nu este decât o singură generație împărțită în mai multe etape.

Ce anume conduce către o nouă generație? Dacă vorbim de tehnologii, acestea au urmat de-a lungul timpului un proces constant de evoluție care, raportat la alte tipuri de evoluție precum cea naturală, a fost extrem de rapid. Pentru a intui viitorul, este necesară cunoașterea genezei, a fundamentelor. Noile generații de tehnologii din viitorul nu foarte îndepărtat vor fi practic inimaginabile pentru generația noastră. Astfel, o legătură constantă cu trecutul este indispensabilă. Ce ghidează imaginația? Având în vedere numeroasele influențe, atât planetare, cât și cosmice, imaginația umană este ghidată practic de aceste direcții trasate de forțe cunoscute, dar și necunoscute încă.

Există și o perioadă de tranziție între generații, care este redată de gradul de adaptabilitate curent, putându-se realiza treptat sau foarte rapid, ca un șoc. Care este mai performantă? Ne putem uita la istorie și vom putea vedea efectele ambelor situații.

Este o zicală care îmi place: “Poți duce un cal la apă, dar nu poți să îl faci să și bea.”. Posibilitatea există, dar este nevalorificată, precum o bucată de rocă care, cu mare grijă, este prelucrată și transformată ulterior într-un diamant, redându-i astfel valoare. Se spune că nimic nu se dobândește fără a plăti un preţ, iar valoare lui este direct proporțională cu gradul de sacrificiu. Cu toate că pare, pe alocuri, dificil şi, în acelaşi timp, periculos, trebuie să ieşim din aria noastră de confort şi să păşim în jungla modernă.

 

Cu bine,

Editor Șef

Ciprian Rotaru