Lumea înconjurătoare funcționează pe baza unei multitudini de legi fizice care au, în același timp și o caracteristică mecanică. Aceste legi afirmă că există în orice moment un număr finit de forțe care acționează împreună pentru a reda practic realitatea în care ne aflăm. În mare parte, noi nu putem vedea decât efectele acestor forțe, precum gravitația, dacă scăpăm un obiect din mână, acesta cade imediat către un alt obiect cu cea mai mare masă din acel spațiu, în cazul nostru spre pământ. De asemenea, aceste forțe se pot combina, întretăia sau chiar completa reciproc creând sisteme care, la rândul lor, pot interacționa cu alte sisteme etc. Toată această arhitectură infinit de complexă ar putea fi reprezentată ca un mecanism autonom care funcționează cu o energie infinită și cu diverse tipuri de procese care au loc simultan în întregul sistem. Similar cu o tehnologie ultra avansată, toate aceste procese care au loc, având în vedere natura mecanică a arhitecturii, au un început, o anumită durată, dar și, inevitabil, un sfârșit, aspectele variind în funcție de natura fiecărui sistem sau sub-sistem. Am putea compara cu pornirea unui autovehicul; odată pornit, întreg sistemul se pune în mișcare în mod automat, iar durata de funcționare se încheie la oprirea motorului. Cu toate că am putea opri motorul la câteva secunde de la pornire, nu am putea opri efectele acțiunii imediate, care au loc în mod automat, la câteva milisecunde de la pornire. Astfel, manifestarea uneia sau mai multor forțe într-un sistem au ca efect o succesiune de stări, în cascadă, care decurg în mod automat și care au intervale predefinite. Astfel, cu cât este mai mare impulsul inițial cu atât și crește forța și durata.

Aceste principii sunt valabile universal, inclusiv pentru tehnologiile de ultimă generație, care au o arhitectură în construcție bazată pe aceeași succesiune automată de stări. La fel ca și noi, tehnologiile, fie acestea fizice sau virtuale, pot avea efecte în lumea reală deoarece întreprind diverse acțiuni în mod automat. Efectele sunt similare cu cele create de oameni și dețin la fel, un interval de timp variabil. Dacă ar fi să comparăm cu generațiile din urmă cu 200 de ani, majoritatea acțiunilor erau întreprinse de către natură. În momentul de față au fost adăugate un număr în creștere de acțiuni care sunt pornite în mod automat de tehnologii. Efectele acțiunilor acestor tehnologii se întretaie astăzi cu cele ale naturii și cele umane, fiind adăugate peste cele deja existente.

Cum va arăta lumea peste încă 100 de ani? Dacă azi este rezultatul zilei de ieri, mâine va fi rezultatul zilei de astăzi. 

Cu bine,

Editor Șef

Ciprian Rotaru

About The Author