De obicei, cel mai important lucru dintr-un drum este finalitatea sa. Poate. Dar dintr-o aventura? Aici lucrurile stau puţin diferit deoarece şi drumul, până la destinaţie, contează la fel de mult, poate chiar mai mult decât o simplă finalitate. Oamenii întâlniţi, peripeţiile avute şi întâmplările neobişnuite fac mereu diferenţa şi redau frumuseţea. Totdeauna aud poveşti în care forţele binelui se bat eroic cu forţele râului. Bineînţeles, într-un mod oarecum ciudat, acestea mereu câştigă. Un accent mare este pus pe luptă doar că, la sfârşitul poveştii, aceasta se termină abrupt, cu o sintagmă seacă: “au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”. Ar fi interesant să ştim ce se întâmplă şi după această finalitate, partea cu fericirea trebuie şi ea dezvoltată, doar reprezintă scopul aventurii, fără de care„nu s-ar mai povesti”. Cumva, situaţia este similară cu economia din momentul actual. Avem forţe ale binelui şi forţe ale răului, ambele duc o luptă constantă şi perpetuă pentru o finalitate care vine mereu mâine. Atenţia este concentrată asupra luptei iar lucrurile importante sunt lăsate totdeauna pe mai târziu. O finalitate care seamănă mai mult cu „şi-au încălecat pe-o şa” decât cu „fericiţi până la adânci bătrâneţi”. Drăguţ.
Cum stau lucrurile la început de primăvară? Accelerarea parcă ieşită din context, simţită la începutul anului, s-a mai diminuat, iar acum maşina merge în viteza ralanti. Este bine. Până la urmă şi această viteză este tot …o viteză. Totul intră într-o oarecare normalitate. E început de an. Să nu uităm zăpezile care au încetinit aproape total unele părţi ale ţării. Noroc cu primăvara care se apropie vertiginos şi mai dezgheaţă lucrurile. Va începe în curând perioada târgurilor care se anunţă destul de interesantă. Printre primele este Romenvirotec, de la Romexpo, cu tehnologii şi echipamente pentru protecţia mediului – un segment care ia tot mai multă amploare din fericire.
Se spune că intuiţia este cea care ghidează lucrurile, înainte, spre bine şi pozitiv. în India, se face referire la om şi drumul lui prin viaţă ca şi cum ar merge printr-o pădure noaptea, dotat doar cu o lampă care luminează la o mică distanţă, dar lumina este îndeajuns de strălucitoare încât să se vadă cărarea, astfel putându-l ghida spre ieşirea din pădure, spre lumină. Aşa că, să înceapă aventura!
Cele bune,
Ciprian Rotaru
