Feyenoord City din Rotterdam nu este un proiect arhitectural oarecare. Pornind de la comanda de a proiecta un nou stadion de fotbal, arhitecții Biroului de Arhitectură Metropolitană (OMA) au prezentat un plan cuprinzător pentru revitalizarea unui întreg cartier urban.

Principala preocupare a Biroului de Arhitectură Metropolitană (Office for Metropolitan Architecture – OMA), este modul în care arhitectura poate aduce beneficii în viața de zi cu zi. Deși sunt renumiți pentru abordările lor inovatoare, arhitecții privesc clădirile în primul rând ca parte a contextului social în care vor fi amplasate.

Această abordare depășește adesea granițele conceptelor arhitecturale tradiționale, așa cum o demonstrează proiectul Feyennoord City din Rotterdam. Deși OMA a fost angajat inițial pentru a înlocui vechiul stadion al clubului de fotbal Feyenoord, arhitecții au dus proiectul cu un pas mai departe: David Gianotten, Managing Partner, și colegii săi au elaborat o propunere care cuprinde, pe lângă stadion, un cartier rezidențial cu totul nou, oportunități de shopping și spații publice. Astfel, propunerea lor a fost întâmpinată cu asentimentul general, asentiment pe care nu ar fi putut să îl obțină pe baza planurilor anterioare, ce vizau doar modernizarea stadionului; acum este vorba despre dezvoltarea unui întreg cartier. Astfel că, pe lângă conexiunile de trafic foarte bune și crearea de noi locuri de muncă la fața locului, noul plan propune acces direct la spații educaționale, simplifică și scurtează traseele zilnice și încurajează spiritul comunității locale. Un nou stadion cu 63.000 locuri va fi motorul care va sta la baza dezvoltării urbane a cartierului defavorizat Rotterdam Zuid. O parte a acestui plan este reprezentată de un amplu program de încurajare a practicării sportului în mai multe cartiere urbane. Chiar și vechiul stadion va fi integrat în proiect, acesta urmând să fie modernizat și transformat, creându-se astfel spațiul necesar pentru locuințe, spații comerciale și un centru de atletism. Pe lângă un parc și alte unități rezidențiale, în cadrul proiectului se regăsește și Podul Urban – o promenadă cu trafic auto restricționat, care asigură și legătura cu alte cartiere. Feyenoord City cuprinde 180.000 m² de spații rezidențiale, în timp ce 64.000 m² de spații comerciale sunt disponibile pentru un nou cinematograf, restaurante, hoteluri și puncte de vânzare, iar 83.000 m² de spații publice oferă un spațiu mai mult decât suficient pentru activități sportive.

Proiectul este realizat printr-un parteneriat între orașul Rotterdam și organizația comercială a clubului Feyenoord – un parteneriat deloc neobișnuită pe plan internațional. În SUA, Australia și Asia, inițiativele comerciale și antreprenoriale au devenit forțe dinamice ale dezvoltării urbane. În Olanda, această abordare este încă în fază incipientă. Potrivit lui Gianotten, modelul urban actual va trebui să se adapteze rapid: „În Amsterdam, cam 13% din populație locuiește în centru, iar în Rotterdam cam 8-9%. Aceste cifre trebuie să urce către 40%. Astăzi, oamenii nu mai sunt dispuși să facă naveta pe distanțe lungi”, explică arhitectul. Așadar, este cu atât mai important ca centrele urbane să se adapteze la noile tendințe sociale, iar studiourile de arhitectură și design să ia în considerare contextul socio-economic pentru a crea orașe în care traiul să fie plăcut și rentabil. „Faptul că am luat în calcul impactului clădirilor asupra contextului social local, încă din stadiul de planificare, le va permite constructorilor să încorporeze clădirea în acest mediu ambiant într-o manieră sustenabilă”, continuă olandezul. «Cred că arhitectura nu se va mai rezuma doar la frumusețe și estetică, ci se va concentra și pe inițiativă și inovare.» (David Gianotten)

Biroul de arhitectură metropolitană este renumit la nivel internațional pentru includerea unor teme sociale în ideile sale arhitecturale. Celebrul birou fondat de laureatul premiului Pritzker pentru arhitectură, Rem Koolhaas, lucrează adesea cu concepte diametral opuse, care, prin natura lor deosebită și amplasarea în spațiu, exercită o influență aproape independentă asupra cadrului ambiant și a mediului înconjurător. Dacă OMA operează între limitele arhitecturii și urbanismului, grupul de experți afiliați OMA prelucrează proiecte care depășesc cu mult granițele de dezvoltare arhitecturală și urbană. Studioul de cercetare și design abordează teme cu care se confruntă societatea actuală, precum aspectele sociale contemporane sau resursele regenerabile și impactul tehnologiei. În prezent, OMA este condus de Rem Koolhaas și David Gianotten, împreună cu alți șapte parteneri și, pe lângă sediul central din Rotterdam, are birouri în New York, Beijing, Hong Kong, Doha, Dubai și Perth.

Niciun proiect în afara contextului

BASF (Corpus) l-a cunoscut pe David Gianotten în Amsterdam în timpul Frame Lab, forumul inovator dedicat designului, arhitecturii și tendințelor viitoare, și l-a întrebat pe Managing Partner-ul OMA despre dezvoltarea de noi materiale și despre proiectul perfect – care nu ar putea fi construit niciodată în lipsa unor reguli, nici măcar într-o lume perfectă.

Biografie pe scurt

David Gianotten a studiat arhitectura și ingineria structurală la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, unde este în prezent profesor. A lucrat mai întâi la SeARCH, în Olanda, înainte de a ajunge la OMA, în 2008. Aici a fondat biroul din Hong Kong în 2009, devenind Managing Partner al OMA în 2010. Este, de asemenea, director al filialei OMA Asia, Managing Partner al birourilor din Hong Kong și Beijing și unul dintre managerii filialei OMA din Australia. În afară de Feyenoord City, proiectele sale variate se extind, printre altele, de la Centrul de Arte ale Spectacolului din Taipei, până la New Museum for Western Australia, trecând pe la clădirea principală CCTV din Beijing și complexul KataOMA din Bali.

BASF: Care este principala dumneavoastră motivație, ca arhitect?

D.G.: Principalul nostru motor este societatea. Dorim să aducem ceva nou în cadrul deja construit, un spațiu în care oamenii să poată locui, lucra și respira. În plus, trebuie să inovăm constant. Nu este o misiune ușoară, pentru că trebuie să construim pentru 50 sau 100 de ani de acum înainte și dorim să creăm o coeziune socială, sisteme sociale care să se poată inova în cadrul clădirilor create de noi și în contextul planurilor noastre.

BASF: În plus față de funcțiile sociale, încorporați și alte aspecte ale sustenabilității în arhitectura dumneavoastră? De pildă, ecologia sau materialele speciale?

D.G.: Folosim multe materiale sustenabile. Împreună cu BASF, rulăm un program în cadrul căruia noi, în calitate de arhitecți, spunem ce ne-am dori ca material, iar BASF testează ideea noastră, iar din această colaborare apar materiale noi. Așadar, lucrăm constant cu tehnologie de ultimă generație – tehnologie care există, dar care nu a mai fost utilizată până acum în domeniul arhitecturii. De pildă, în prezent dezvoltăm un tip de sticlă care poate genera energie de la soare, protejând, în același timp, mediul interior împotriva reflexiei. Aici utilizăm o gamă variată de tehnologii, mergând de la tehnologii precum cea a morilor de vânt până la substanțele chimice speciale folosite în fabricarea vopselelor. Așadar, suntem interesați să combinăm tehnici deja existente. Nu este vorba doar despre inventarea unor noi materiale, ci și despre utilizarea inteligentă a materialelor existente deja, despre utilizarea informațiilor din alte profesii și încercarea de a le aplica în moduri noi.

BASF: V-ați mutat din Europa în Asia. Ce ați adus cu dumneavoastră, arhitectural vorbind, la întoarcerea din Asia?

D.G.: Inițiativa și viteza sunt foarte diferite în Asia, față de Europa. Dar tu, ca arhitect, ești privit ca un profesionist și ți se acordă încredere în procesul decizional. Prin urmare, poți stabili cât de rapid evoluează lucrurile și ce tehnici se vor utiliza. În loc să continuăm să participăm la competiții, am început să luăm noi înșine inițiativa – o abordare bazată pe modele venite din Est.

BASF: Ați spune că este mai simplu să creați arhitectură revoluționară și futuristă în Asia?

D.G.: Da.

BASF: Acum, că am văzut cum stau lucrurile în Asia, ne interesează proiectele derulate în SUA – cum este munca acolo?

D.G.: Muncim foarte mult în State, pentru companii de tehnologie. De asemenea, acolo luăm parte la faza de dezvoltare a produsului. Atunci când iei inițiativă din punct de vedere tehnic, orice este posibil. Așadar, ceea ce încercăm să facem este să începem de la nivelurile mici și să încheiem cu clădirea mare. Aceasta este strategia noastră. Pe de altă parte, în Europa, procedurile sunt atât de stricte încât o astfel de abordare nu ar funcționa niciodată. Aici trebuie să copleșești clientul cu ideea inovatoare prezentată într-o imagine de ansamblu foarte extinsă, iar apoi lucrurile se pun în mișcare deoarece politicienii încep să vadă beneficiile.

BASF: Dacă ați putea trăi într-o lume ideală, fără restricții legate de construcții, care ar fi proiectul ideal și cum anume l-ați dezvolta?

D.G.: Ar fi de-a dreptul imposibil, pentru că fiecare proiect se hrănește, practic, din restricțiile, normele și circumstanțele care îl înconjoară. Un proiect fără context nu mai este un proiect. Putem spune că proiectele la care lucrăm în momentul de față sunt ideale, deoarece ne oferă o mulțime de provocări, ne forțează să gândim intens, astfel că soluțiile devin tot mai interesante și sustenabile în viitor. Așadar, într-o lume ideală nu mi-aș dori niciodată un proiect fără restricții.

BASF: Unde vedeți arhitectura peste zece ani?

D.G.: Cred că arhitectura nu se va mai rezuma la frumusețe și estetică, ci se va concentra pe inițiativă și inovație, pe lângă partea estetică. Este o schimbare care se întâmplă deja. Nu va mai fi ceva personal. În ultimii 30 de ani, totul a fost făcut de niște nume celebre. Acum, în centrul atenției vor fi ideile de excepție.

Pentru detalii despre tehnologiile si materialele BASF: www.basf.com/ro