Anul trecut a fost adus în atenția întregii societăți, un adevăr pe care oamenii din sectorul tehnologiei îl cunoșteau bine. Deși pandemia a provocat pe tot globul un nivel de perturbare a vieții de zi cu zi nemaiîntâlnit de peste o generație, este evident că această perturbare putea fi semnificativ mai dificilă dacă nu ar fi fost digitalizată o mare parte a vieții noastre cotidiene. Datele au trecut dincolo de a fi temelia industriei și sunt acum – precum apa și electricitatea – un factor integrat și indispensabil al vieții moderne.
În era noastră conectată, colegii au continuat să colaboreze prin instrumente de productivitate în cloud, clienții vulnerabili au continuat să facă achiziții prin serviciile online, informațiile medicale vitale au continuat să fie împărtășite cu cei care au avut nevoie de ele iar prietenii și familia au continuat să se vadă online chiar și în cele mai stricte condiții de carantină.
Numeroase companii – în special cele implicate în serviciile profesionale – au cules roadele digitalizării continuând să funcționeze virtual, ca și cum birourile lor ar fi fost deschise. Acest lucru nu înseamnă, însă, că toate companiile au fost bine pregătite pentru acest eveniment neprevăzut. Multe au fost nevoite să accelereze rapid planurile pe care le aveau la orizont, mutând serviciile în cloud și creând modalități pentru ca angajații să acceseze date vitale, reușind practic peste noapte ceea ce era planificat pentru anii următori. Într-un sondaj al firmei de avocatură Baker McKenzie, 78% dintre companiile de tehnologie, media și telecomunicații, împreună cu 74% dintre instituțiile financiare și 65% dintre companiile de bunuri de consum și comerț cu amănuntul și-au accelerat planurile de transformare digitală ca urmare a COVID-19. După cum spunea directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, în aprilie, în doar două luni de zile am fost martorii unor transformări la nivel digital care în mod obișnuit ar fi necesitat doi ani de zile.
Confluența tendințelor cu privire la date și energie
Deși ritmul schimbării merită comentat în sine, este posibil să nu întrevedem consecințele acestei accelerări a digitalizării încă. Deși poate părea o exprimare pompoasă, mie mi se pare că digitalizarea este doar una dintr-o serie de tendințe interconectate care vor schimba cu adevărat modul în care funcționează lumea noastră – iar pandemia a avansat considerabil cronologia acestei schimbări.
Pentru a înțelege de ce, trebuie să luăm în calcul faptul că, pe lângă înlocuirea sau revizuirea sistemelor existente cu tehnologie bazată pe centre de date, digitalizarea reprezintă întotdeauna și un transfer de energie de la un sistem la altul. Răspândirea lucrului de acasă ca urmare a distanțării sociale reprezintă un exemplu perfect: deși cererea de energie pentru cloud computing probabil a crescut ca urmare a lucrului de acasă, asemenea și cea care alimentează serviciile de videoconferință, totuși ea a înlocuit drumul zilnic între locuință și birou, scăzând astfel consumul de hidrocarburi. La fel, cumpărăturile online de produse alimentare permit trasee de livrare mai eficiente, decât mai multe deplasări individuale; comercializarea la cerere elimină consumul de energie în cazul supraproducției și depozitării, iar operațiunile bancare online reduc nevoia de a alimenta și întreține proprietățile bancare.
Digitalizarea sistemelor este așadar și o electrificare a sistemelor. Împreună cu electrificarea transportului, cea industrială și cea a clădirilor, se așteptă ca, după calculele realizate în raportul BloombergNEF, nevoile generale de electricitate ale Europei de Nord să crească cu 65% până în 2050. Deși la suprafață poate să pară o veste proastă pentru obiectivele noastre climatice, adevărul este că deplasarea cererii către sisteme electrificate va stimula cererea de adoptare a energiei regenerabile, care acum este în general mai ieftină per watt decât alternativele pe bază de combustibili fosili. Pe lângă faptul că este incontestabil mai eficientă energetic, datorită eficienței foarte mari a siliciului modern, digitalizarea deschide căi pentru reducerea carbonului, deoarece emisiile sale sunt legate direct de emisiile rețelei ca întreg.
De la digitalizare la electrificare și apoi la energie regenerabilă: acest ciclul se închide singur, în sensul că energia regenerabilă necesită sisteme digitalizate pentru generarea, transmisia, stocarea și utilizarea sa efectivă. Deși vântul și soarele reprezintă acum mijloace foarte eficiente și economice de a genera electricitate, acestea sunt, prin natura lor, mai puțin previzibile și constante decât generarea pe bază de combustibili fosili. Sistemele digitale vor trebui să reacționeze rapid la fluctuațiile din producție, iar energia stocată în sistemele respective va juca și ea un rol în gestionarea performanțelor rețelei. Depozitele de energie din sistemele de rezervă a centrelor de date și bateriile vehiculelor electrice se utilizează deja pentru a echilibra frecvența și performanțele rețelei.
Pe măsură ce digitalizarea, electrificarea și adoptarea energiei regenerabile se accelerează, aceste interconexiuni vor deveni mai profunde și mai dinamice: o astfel de confluență a tendințelor este un ciclu pur care se accelerează singur.
Digitalizare și sustenabilitate în același timp
Pe măsură ce acest ciclu continuă, prevăd că diferența dintre aceste tendințe va începe să dispară. La început, când digitalizarea unui sistem însemna construirea unei infrastructuri a centrului de date in cloud, deciziile legate de digitalizare erau luate, în mare parte, fără a se ține cont de energie. De-a lungul timpului, utilizarea centrelor de date a devenit vitală, astfel încât acele decizii au ajuns să depindă de calitatea, disponibilitatea și fiabilitatea energiei pentru a asigura o funcționare continuă. În ziua de astăzi, datele și energia au devenit argumente interdependente: guvernele iau decizii privind politicile legate de energie luând în calcul lansarea de centre de date, iar operatorii de centre de date, la rândul lor, plănuiesc construcția în conformitate cu capacitatea rețelei.
Urmărind această modificare în viitor, am putea observa că digitalizarea și sustenabilitatea devin, în multe privințe, sinonime. Partea din nevoile energetice totale aferente centrelor de date și rețelelor crește rapid, iar acest lucru va determina și susține accelerarea adoptării energiei regenerabile. Departe de a fi preocupări concurente, cloud-ul va reprezenta calea către decarbonizare și viceversa.
La începutul anului 2020, o mare parte a transformării digitale înregistrate în acest an exista doar sub forma planificării pe termen mediu spre lung – un obiectiv comercial ideal, care încă era supus capacității și unor condiții favorabile. Pandemia a accelerat totul și a făcut digitalizarea o necesitate imediată în moduri pe care nimeni nu le-ar fi putut prezice. În prezent, electrificarea și adoptarea energiei regenerabile există, la fel, într-un orizont al planificării, fiind supusă verificărilor și reperelor intermediare, pe măsură ce sunt transformate cu răbdare în realitate. În următorii ani vom observa cum efectul de propagare al digitalizării accelerate se răsfrânge asupra tuturor sistemelor noastre esențiale, lăsându-ne cu o abordare foarte diferită și mult mai ecologică a lumii.