O lumină pe cer, noaptea, care seamănă cu un avion, dar este ceva total diferit… Se deplasează cu viteză năucitoare, pulsează cu strălucire dincolo de orice ai fost martor. Primul lucru la care te gândești … OZN! Un obiect zburător neidentificat poate fi orice, dar termenul a devenit sinonim cu nave spațiale extraterestre. Observarea presupuselor OZN-uri a început în anii 1950 și continuă până în zilele noastre în întreaga lume.
Descrieri exacte ale navelor spațiale extraterestre variază în funcție de fiecare, dar martorii descriu adesea un obiect luminat, plutind în tăcere, în zig-zag, în aer.
Tehnologia pentru astfel de ambarcațiuni este cu mult mai avansată decât tehnologia modernă a omenirii, având în vedere distanța masivă între sistemele stelare, ele trebuind să se deplaseze la viteze imposibile, care întrec orice imaginație. Ce altceva are știința de spus în această privință? Nu prea multe. Din punct de vedere științific, nu există dovezi suficiente pentru a confirma că am fost vizitați de vreun extraterestru. Cele mai multe OZN-uri sunt surprinse în imagini imperfecte, dezvoltându-se teorii ale conspirației în jurul lor. Știința separă mereu realitatea de fantezie în aceste cazuri.
La urma urmei, cercetarea științifică depinde de ceva denumit ipoteză nulă. Unde sunt dovezile testabile? Ai văzut o navă spațială extraterestră? Excelent, să se testeze și să se valideze povestea! Lumea științifică nu merge pe o atitudine defensivă de fiecare dată când cineva vede o fantomă. Chiar și în prezența unor dovezi verificabile, cererile perfect terestre necesită teste riguroase și un grad ridicat de certitudine în rezultate. Deși lumea științifică nu a fost convinsă de „vizite” primite de la extratereștri, nenumărate persoane continuă să afirme că au asistat la lucruri inexplicabile pe cer și există obiective turistice unde se presupune că au fost extratereștri.
Foc pe cer
Cerul prezintă mereu fenomene care stârnesc imaginația, precum anomalii atmosferice, iluzii optice, aurora boreală, stele căzătoare și supernove îndepărtate etc. Chiar și în epoca noastră tehnologizată, la nivel științific, multe fenomene sunt încă neînțelese.
Psihiatrul elvețian Carl Jung a subliniat că aceste obiective nu au nicio semnificație intrinsecă, chiar și strămoșii noștri și-au proiectat speranțele, visele și coșmarurile în imensitatea vidului întins. Ei au personificat soarele și luna ca zeități și au făurit sistemele lor de credință după mișcările stelelor. Și când au zărit lumini ciudate, le-au citit ca semne. La fel ca în cazul apariției unui OZN. Oamenii s-au confruntat întotdeauna cu necunoscutul și au căutat mereu explicații în viziunea lor asupra lumii culturale. În lipsa științei, s-au întors la convingeri religioase, povești și mituri.
Luați în considerare întâlnirea cu un OZN care a avut loc la Fatima, Portugalia, în anul 1917. Ceea ce a fost ulterior explicat științific, de la praf stratosferic la halucinație în masă. Mii de martori, în orașul predominant catolic, au pretins că au văzut-o pe Fecioara Maria ajungând la “un avion de lumină”. Înainte de apariția creștinismului, același eveniment ar fi fost probabil privit prin prisma unui sistem de credință păgână. Cum credeți că ar fi interpretat un astfel de eveniment în cu totul altă lume decât pe cea care o știm azi?
Prin elaborarea unui eveniment bizar în contextul unui sistem de credință sau viziune asupra lumii, un individ atribuie atât un “ce” cât și un “de ce” fenomenului. O astfel de viziune permite individului să simtă că el este special pentru că a experimentat-o și va avea schimb de astfel de experiențe cu alții.
Evaluarea răpirilor extraterestre
Așa-zisele cazuri de răpire extraterestră sunt, de asemenea, un domeniu în care viziunea asupra lumii, sistemul de credință și cultura cuiva joacă un rol vital în definirea unei experiențe extraordinare. Răpirile extraterestre raportate necesită, în general, o evaluare serioasă, de obicei, de către specialiști formați din medici și psihiatri.
Paralizia din somn și trezirea sunt prezente în multe experiențe de răpire. Acesta este un fel de paralizie temporară însoțită de halucinații vizuale și auditive, spun medicii. Halucinațiile în cauză sunt adesea percepute în strânsă legătură cu fanteziile sexuale ale individului, sistemul de credință și de cultură.
Imaginați-vă că vă treziți în pat, incapabil să vă mișcați și vă confruntați cu halucinații sexuale, date de subconștient. Sunt multe persoane care au experimentat așa ceva. Desigur, natura exactă a halucinațiilor depinde de visele, de natura sistemului de credință și de alfabetizare culturală. S-ar putea experimenta vizitarea unui înger sau a unei fantome. S-ar putea să vă găsiți în îmbrățișarea amoroasă a unei zeități grecești. De asemenea, ați putea experimenta o plimbare transcendentă printr-o navă spațială extraterestră sau ați putea îndura disconfort în mâinile extratereștrilor.
Michael Shermer, scriitor și editor al unei reviste, a experimentat o răpire extraterestră. Sau, mai degrabă, el s-a prăbușit de la privarea de somn și epuizare, ca urmare a unei plimbări cu bicicleta de 83 de ore într-o cursă transcontinentală. Când echipa de suport s-a grăbit spre el, biciclistul i-a văzut prin filtrul unui vis și i-a perceput ca pe niște extratereștri dintr-o serie de televiziune din anii 1960.
Cercetătorii pot atribui experiențele de răpire de la o serie de cauze suplimentare, inclusiv schizofrenie, sindrom cerebral organic, boala bipolară, stres post traumatic întârziat sau chiar alergii alimentare. Neurologul Michael Persinger explică că de vină este lobul temporal al creierului. Persinger crede că anomalii ale lobului temporal, atunci când sunt combinate cu anumite așteptări culturale (cum ar fi credințele în extratereștri sau îngeri), pot face ca individul să perceapă experiențe imaginate ca experiențe reale.
Chiar și fără probleme neurologice, memoria umană este un lucru complex și supus greșelii. În fiecare zi experimentăm ceva nou și transformăm această experiență într-o narațiune imperfectă. Ne putem convinge de aproape orice, mai ales atunci când aceasta îndeplinește o necesitate.
Deci, de ce au oamenii nevoie de a vizita nave spațiale extraterestre și de întâlniri extraterestre? Poate Carl Jung a spus-o cel mai bine într-un interviu în 1958: “În lumea noastră, minunile nu se mai întâmpla și simțim că ceva trebuie să se întâmple pur și simplu, care va oferi un răspuns sau va arăta calea de ieșire. Deci, acum, aceste OZN-uri apar pe cer…”.
La sfârșitul anilor 1990, psihologii Roy F. Baumesiter și Leonard S. Newman au promovat acest punct de vedere, susținând că întâlnirile de răpire sunt în esență încercări subconștiente de a scăpa de conștiința de sine prin fantezie. În loc de condamnare mistică, mințile noastre produc aceste fantezii cu extratereștri.
În plus, sfera noastră culturală de referință se schimbă încontinuu. Unii observatori au echivalat chiar scăderea recentă de semnalări ale OZN-urilor cu apariția Internetului. Criticul cultural Ziauddin Sardar sugerează că, în loc de a mai proiecta speranțele și temerile noastre în spațiu, le proiectam în spațiul cibernetic.
Cum funcționează OZN-urile
La 9 decembrie 1965, sute de martori au văzut un accident cu obiect straniu, în pădure în Kecksburg, Pennsylvania. Dis-de-dimineață, în 27 decembrie 1980, doi ofițeri de securitate US Air Force au văzut că un obiect metalic strălucitor plutește deasupra Rendlesham Forest în Suffolk, Anglia. Între 1989 și 1990, sute de obiecte triunghiulare enorme au fost raportate pe cerul Belgiei. Pe 05 ianuarie 2000, un proprietar de afaceri și mai mulți ofițeri de poliție din Illinois au văzut un număr foarte mare de obiecte luminoase pe cer.
Mii de oameni din întreaga lume au raportat evenimente la fel ca acestea – cu ambarcațiuni ciudate neidentificate care plutesc în aer sau pe pământ. Sunt aceste obiecte zburătoare neidentificate – OZN-uri, cum se numesc – nave spațiale extraterestre, suntem vizitați de reprezentanți de pe planete îndepărtate? Sau pur și simplu sunt ambarcațiuni militare high-tech, baloane meteorologice sau alte obiecte ușor explicabile?
Ce sunt OZN-urile?
În jurul mijlocului secolului XX, US Air Force a inventat expresia “OZN”, ca un termen care identifică orice “obiect zburător neidentificat” – lumini necunoscute și discuri reperate pe cer. Dar printre ufologi (entuziaști ai OZN-urilor) și cercetători, termenul a devenit sinonim cu nave spațiale extraterestre.
Regretatul astronom J. Allen Hynek a definit un OZN ca fiind percepția raportată de un obiect sau o lumină văzută în cer sau pe pământ, aspectul, traiectoria și comportamentul general, dinamic și luminescențele care nu sugerează o explicație logică, convențională și care nu este numai mistificatoare ca percepție, dar rămâne neidentificată după o examinare atentă a tuturor datelor disponibile de persoane care sunt capabile din punct de vedere tehnic să facă o identificare acceptabilă.
OZN-urile sunt cel mai adesea dovedite a fi ceva foarte bine cunoscut – fenomene meteorologice sau avioane. Dar, între 5 și 10 la suta din cazurile raportate de OZN, obiectul rămâne un mister.
Observarea OZN-urilor
OZN-urile au fost asociate cu așa-numitele răpiri extraterestre, în care oamenii spun că au fost transportați la o navă spațială extraterestră și supuși la o varietate de examene fizice, chiar experimente de încrucișare rasială. Acestea au fost, de asemenea, subiectul discuțiilor când pe anumite câmpuri au apărut semen ciudate- cercuri, modele inexplicabile. În plus, au apărut acuzații potrivit cărora OZN-urile ar fi fost răspunzătoare de uciderea animalelor- cai, capre, vaci, căprioare și alte creaturi, organele lor găsindu-se departe de trupul lor.
În timpul unei reperări ale unor OZN-uri, fenomene stranii au fost raportate de multe ori, precum interferențele în cazul radio-urilor sau televizoarelor. OZN-urile lăsau urme ciudate, cum ar fi adâncituri în pământ; zone de vegetație arse sau aplatizate sau bucăți de materiale neidentificabile. Așa că, sunt cu adevărat nave spațiale pilotate de ființe extraterestre sau sunt obiecte terestre care pur și simplu nu au fost identificate corect? Întrebarea a ridicat controverse, ducând la dispute între cei care cred în OZN-uri împotriva celor care spun că au nevoie de mai multe dovezi științifice pentru a accepta existența OZN-urilor.
Sondajele arată că o mare parte a americanilor cred că există viață inteligentă în altă parte în univers. Mai mult de 60 la sută din respondenții la un sondaj CNN din 1997 au spus că ei cred că extratereștrii au contactat oamenii, aproximativ 50 la suta au spus ei cred că extratereștrii au oameni răpiți și 80 la suta cred că Guvernul ascunde informații despre contactul străin.
Oamenii care pretind că au văzut OZN-uri sunt încrezători că ceea ce au văzut este real. Ei spun că aceste ființe extraterestre au venit pe Pământ pentru a studia rasa umană, a crea o nouă specie hibrid sau pur și simplu pentru a comunica cu oamenii. Dar scepticii spun că există o lipsă surprinzătoare de dovezi științifice reale pentru a dovedi sau infirma fenomenul OZN. Ei susțin că majoritatea OZN-uri se dovedesc a fi fenomene identificabile.
Guvernul și OZN-urile
În anii 1940, guvernul Statelor Unite a fost puternic interesat de cercetarea OZN-urilor. US Air Force a început investigarea OZN-uri în 1948 în cadrul unui program denumit Project Sign. Numele a fost schimbat ulterior în Project Blue Book. Între 1948 și 1969, Guvernul a investigat mai mult de 12.000 de OZN-uri. Dintre acestea, 11.917 au fost descoperite a fi obiecte terestre, cum ar fi baloane meteorologice, fenomene meteorologice, precum fulgere și reflexii; evenimente astronomice sau farse. Restul de 701 de cazuri au fost inexplicabile.
În 1969, Forțele Aeriene închid Proiectul Blue Book, invocând o lipsă de dovezi, concluzionând:
- Niciunul dintre OZN-urile care au fost raportate, investigate și evaluate de către Forțele Aeriene n-a dat vreodată vreun indiciu de amenințare la adresa securității naționale.
- Nu a existat nicio dovadă descoperită de către Forțele Aeriene că OZN-urile reprezintă evoluțiile tehnologice sau principiile dincolo de sfera de cunoașterii științifice de azi.
- Nu a existat nicio dovadă care indică faptul că OZN-urile sunt vehicule extraterestre.
Cercetare OZN-urilor continuă în sectorul privat. Institutul SETI (de cercetare a inteligenței extraterestre) monitorizează cu regularitate cerul, căutând semnale de la planete îndepărtate. Deși Proiectul Blue Book a fost oprit sunt mulți cei care cred că Guvernul ascunde ceva.
În seara unei zile de vară din 1947, locuitorii din Roswell au văzut lumini ciudate pe cer și apoi au auzit un accident puternic. În dimineața de după o erupție de furtuni severe, un fermier pe nume Mac Brazel a găsit resturi ciudate de metale când a mers să vadă dacă oile sale sunt bine. El a contactat șeriful local, care a anunțat Guvernul. Resturile au fost duse la Armata din Roswell și, în cele din urmă, transportate cu avionul la Ohio pentru cercetare. La 8 iulie 1947, colonelul William Blanchard a emis un comunicat de presă declarând că armata a recuperat epava unui “disc prăbușit.” Câteva ore mai târziu, generalul Roger Ramey, comandant al Forțelor Aeriene din Texas, a emis un al doilea comunicat de presă respingând-ul primul. Potrivit lui Ramey, resturile de material ciudate nu erau nimic mai mult decât un balon meteorologic și un detector de radar.
Care comunicat de presă a fost adevărat? Unii spun că primul a fost adevărat, iar al doilea a fost încercarea de ascundere a incidentului. Ei cred că Guvernul a recuperat, de fapt, o ambarcațiune, iar echipajul acesteia este străin. Martori oculari au declarat că au văzut cadavre acoperite purtate de militari. Câțiva oameni au spus că au fost prezenți la o autopsie a unei ființe extraterestre. Mulți spun că Guvernul SUA are întâlniri secrete cu extratereștri de la accidentul care a avut loc la un loc denumit Area 51, lângă Nevada.
O serie de martori ai OZN-urilor declară că au fost vizitați de către bărbați în costume negre care au încercat să-i intimideze să păstreze tăcerea. Așa-numiții “Men in Black” au ajuns în atenția publicului în 1956 în cartea lui Gray Barker denumită “Ei știau prea multe despre Farfurii zburătoare”. Aceștia ar fi entități ce ascund propriile lor dovezi sau agenți de guvern care încearcă să acopere aterizările extratereștrilor. Potrivit celor mai multe surse, cartea lui Barker este o lucrare de ficțiune.
Foto: Discovery Channel
Sursă: www.howstuffworks.com
