După “o călătorie”de 10 ani, sonda spaţială Rosetta şi-a atins ţinta şi a ajuns lângă cometa 67P/ Ciuriumov- Herasimenko, devenind astfel primul vehicul spaţial care a reuşit o astfel de performanță. Evenimentul face parte dintr-o misiune ştiinţifică ce va dura până în 2015. Dacă totul se va petrece aşa cum este prevăzut, Rosetta nu se va depărta de cometă și o va însoți în drumul ei spre Soare, pe lângă care va trece în august 2015. Lansată în 2004, Rosetta a parcurs în total peste 6 miliarde de kilometri în spaţiu, cu o viteză medie de circa 55.000 km/h. A făcut cinci rotaţii în jurul Soarelui şi a trecut de trei ori pe lângă Terra şi o dată pe lângă Marte, pentru a-şi accelera viteza de croazieră.

“După zece ani, cinci luni și patru zile de călătorie spre destinația noastră, rotindu-se în jurul Soarelui și făcând în total circa până 6.4 mld. de kilometri, suntem încântați să anunțăm în cele din urmă că am ajuns la destinație”, a spus Jean-Jacques Dordain, directorul general al ESA. “Sonda europeană Rosetta este de acum primul vehicul spaţial din istorie care a efectuat o întâlnire cu o cometă, fapt care reprezintă un jalon de marcă în explorarea originilor noastre. De acum descoperirile vor începe cu adevărat!”, a mai spus directorul general al ESA.

Sonda spațială va studia în detaliu nucleul cometei

Cometele sunt considerate a fi “martori” ai materiei din care s-a format Sistemul Solar, în urmă cu 4.6 miliarde de ani. Ele ar putea deţine informaţii-cheie despre originea vieţii de pe Terra. Dotată cu 11 instrumente ştiinţifice, camere foto- video, spectrometre, analizatori de particule, Rosetta va studia în detaliu nucleul cometei, dar şi gazele şi praful eliminate în momentul apropierii ei de Soare.

science text

Ajunsă la destinaţie, Rosetta va efectua orbite în jurul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, la o distanţă de circa 100 kilometri de aceasta. Sonda va scădea gradual distanţa şi plasarea pe orbită va avea loc începând de la jumătatea lunii septembrie, când Rosetta se va afla la o altitudine de doar 60 de kilometri, în câmpul gravitaţional al cometei, a precizat CNES, agenţia spaţială franceză. Rosetta se va apropia apoi şi mai mult de cometă, până la o distanţă de 10 kilometri de suprafaţa nucleului şi, apoi, chiar mai aproape 2-3 kilometri,colectând pe parcurs tot mai multe informaţii despre forma, masa şi intensitatea câmpului gravitaţional al nucleului.

Rosetta a transmis deja un prim set de date despre cometă. Conform imaginilor surprinse de camera Osiris, nucleul cometei pare a fi format din două părți. Spectrometrul Virtis a indicat că temperatura de la suprafața cometei este de minus 70 de grade Celsius.

“Realizarea de astăzi este un rezultat al unui efort internațional imens ce acoperă mai multe decenii”, a spus Alvaro Giménez, Director de Știință și Explorare Robotică ESA. “Am străbătut un drum extraordinar, de la conceptul de misiune care a fost discutat pentru prima dată la sfârșitul anilor 1970 și aprobat în 1993, iar acum suntem gata de a deschide o comoară în descoperirea științifică, care va duce la rescrierea manualelor de comete”, a adăugat Giménez.

Cu un cost total de aproape 1,3 miliarde de euro, va dura cel puțin până în decembrie 2015. Misiunea continuă cu trimiterea pe cometă a robotului-laborator Philae, cu o greutate de 100 kilograme, având dimensiunea unui frigider, la data de 11 noiembrie a acestui an. Misiunea robotului este de a explora nucleul cometei, structura sa internă, natura și compoziția sa.

Philae a fost reactivat cu succes acum câteva luni, după trei ani de hibernare, timp în care a stat pentru a reduce la minim consumul de energie. Alegerea locului de fixare a robotului este pregătită cu grijă, însă natura terenului este necunoscută. Inginerii au prevăzut două harpoane ca robotul să se poată ancora cât mai bine. Philae are o speranță de viață cuprinsă între 4 și 6 luni pe cometă, înainte de a cădea de pe aceasta, ca urmare a topirii provocate de căldura de la Soare.

Numele sondei spațiale a fost ales după cel al pietrei din Rosetta, o stea egipteană ce i-a permis lui Champollion să descifreze scrierea hieroglifică, la începutul secolului XIX. Numele robotului Philae provine de la obeliscul pe care se afla inscripția care a permis descifrarea hieroglifelor de pe piatra din Rosetta.

 

Sursă: www.esa.int

About The Author