MARELE JOC

Iată că a început și noul an, pentru unii mai rapid, pentru alții mai încet, oarecum direct proporțional cu sfârșitul anului trecut. Precum nisipul unei clepsidre, odată întoarsă, începe să curgă ușor dar neîntrerupt, așa și timpul se mișcă liniar înainte. Diferențele sunt doar de percepție. Astfel, este îndeajuns să ieșim din casă și parcă timpul se accelerează. Este și normal, o senzație de parcă am merge cu mașina, iar aceasta nu are doar două viteze, încet și rapid. Nu puține sunt momentele când ne simțim blocați în treapta rapidă. Exact ca într-o cursă de mașini pe o pistă fără sfârșit, în care există foarte multe curbe și multe obstacole, doar că lipsește volanul și trebuie să controlăm mașina din frână și accelerație. Totul merge când rapid, când încet, având doar un gând, să câștigăm cursa. Mă întreb care este premiul?

Previziunile pentru anul acesta sunt, într-un mod oarecum ieșit din context, pozitive. Așteptările sunt la fel, pe măsura previziunilor. Din punct de vedere economic se așteaptă creșteri. Nimic nou. Procentele, în schimb, nu sunt foarte impresionante, dar totuși lucrurile merg într-o direcție bună. Acum depinde și cine face calculele…

Apropo de calcule, am citit recent că s-a descoperit, din greșeală, de către un matematician care formulează ecuații de genul teoriei stringurilor, adică ecuații matematice foarte lungi menite să definească fundamentele Universului, un cod binar de computer, care se află în majoritate ecuațiilor. Bizar este faptul că acest cod este similar cu cele folosite de browser-ele de internet pentru corectarea greșelilor de transmisie a datelor. Astfel, a reieșit o întrebare: de ce natura trebuie să folosească un cod de computer pentru a corecta greșeli și care sunt acestea? Interesant.

Așadar, conform acestei descoperiri, ar putea fi posibil ca lumea în care trăim să fie, de fapt, o simulare a unui program, poate chiar un joc. Oricum ar fi, totul este un joc, iar dacă tot trebuie sa jucăm atunci să o facem în stil mare.

 

Numai bine,

Ciprian Rotaru